Manera un bon ehempel pa tur otro entidad publico, Aruba Tourism Authority (A.T.A.) recientemente a
entrega su cuenta anual, audita pa un accountant, na Minister di Turismo, Transporte y Labor, mr.
Wendrick Cicilia, cumpliendo asina cu e reglanan vigente. E cuenta anual ta refleha un aña record di
crecemento y di trabou duro pa sigui desaroya, innova y balansa nos turismo, siendo e unico pilar
economico di nos pais.
For di aña 2011 cu Aruba Tourism Authority (A.T.A.) a bira un entidad autonomo, tur aña sigui a cumpli
cabalmente cu entregamento di nan cuenta anual audita na tempo, den luna di maart (no mas tarda cu
promer di april) di e aña siguiente. E rapport di aña 2024 ta refleha un gran logro, inovacion y compromiso
fuerte cu un futuro sostenibel pa Aruba.
Turismo a crece cu 13%
E Rapport Anual 2024 ta destaca e crecemento constante di turismo riba nos isla, cu 1.42 miyon
huespednan ‘stayover’, cu ta representa un aumento di 13% compara cu aña 2023 y un nivel
sobresaliente di satisfaccion di huesped cu un promedio di 9 punto di e 10 nan disponibel pa por husga. E
logro aki a contribui na un ingreso di Afl. 5.4 biyon (pendiente cifra final di Banco Central), cu a traduci na
e cifra di entrada di mas halto desde aña 2011 cu A.T.A. a nace como un entidad sui generis, como tambe
aña record pa Aruba su turismo.
Den un contexto global di cambio economico y preocupacion encuanto sostenibilidad, Aruba a sobresalí
como un lider den Caribe, apostando fuerte riba turismo di High-Value / Low-Impact y orientando su
strategia pa un futuro regenerativo.
Kier crece responsablemente
“Cada aña ta trece su reto, pero tambe tin oportunidad. E Rapport Anual 2024 ta refleha e determinacion
pa continua cu crecemento na un manera responsabel, proteha nos comunidad y medio ambiente, y
fortalece e prosperidad di Aruba pa futuro generacionnan. Cu strategia Multi Annual Corporativo (yama:
MACS 2025-2035), nos ta enfoca na locual cu Aruba por ofrece na su huespednan, pero tambe kico nos
huespednan por duna bek na Aruba. Esaki ta refleha sigur den entre otro e campaña di comunicacion
internacional cu a lansa siman pasa esta ‘When You Love Aruba, It Loves You Back’.” tabata palabranan
di Ronella Croes, Chief Executive Officer (CEO) di A.T.A.
A.T.A. a enfoca den aña 2024 tambe riba produccion di su di cuater plan di maneho multi-anual (MACS
2025-2035) pa cual a delinea mas cu 100 accion pa diferente actor banda di A.T.A. pa e periodo te cu aña
2030. Accionnan cu ta inclui den e “Position Paper” ‘Turismo 2030. Un Aruba dushi pa Biba y pa Bishita’.
Diferente investigacion a forma parti di e base pa delinea e direccion, entre otro un estudio enfoca riba
“Local Sentiment”, pero tambe “Visitor Sentiment”.
Desaroyo di turismo regenerativo, enfocando riba conservacion di naturalesa y bienestar di e comunidad.
Instalacion di sensor den luganan turistico pa crea un miho maneho y optimalisa e fluho di huespednan pa
yuda proteha e recursonan natural. No por lubida inversionnan cuantioso den e pruducto mes, manera
renoba y embeyece e area rond di Baby Beach. Creacion di campañanan global manera “The Aruba
Effect” y “Relaxathon” cu a pusha e marca Aruba aun mas ariba den e mercado internacional. Reforsa
colaboracion publico-priva pa garantisa un industria di turismo diversifica y inclusivo. Tur a ricibi atencion
di 2024.
Mas transparencia
A.T.A. a prepara y a entrega un rapport na conformidad cu e "Landsverordening instelling A.T.A. Sui
Generis" pa continua cu un proceso di transparencia y dunamento di cuenta, incluyendo revision y
aprobacion di e Hunta di Supervision. Di e forma aki Gobierno di Aruba y despues tambe Parlamento di
Aruba, tin un bista cla y transparente di e entradanan cu A.T.A a conta cu ne aña pasa y tur e esfuersonan
di promocion cu a haci y cu a conduci na e crecemento di 13% den cantidad di turista, mas ainda e
crecemento di e entradanan cu turismo a produci pa henter nos economia, aki ta calcula cu e “Tourism
Receipts” lo por refleha un crecemento di 16% compara cu 2023.
A.T.A. su entrada anual a surpasa e meta stipula y 91% di e presupuesto stipula pa mercadeo a wordo
usa.
Pa mas informacion y pa mira resaltadonan di e Cuenta Anual por bishita www.ata.aw.
Tocante Aruba Tourism Authority (A.T.A.)
A funda Aruba Tourism Authority ‘Sui Generis’ dia 1 di januari 2011 como un organisacion independiente,
pero den un esfera publico. Aruba Tourism Authority ta fungi como ‘Destination Marketing and
Management Organization (DMMO)’ y ta responsabel pa uni interes turistico entre socionan local y
internacional.
E industria di turismo di Aruba a mustra un resiliencia y un rendimento impresionante. Entre aña 2011 y
2024, e sector di turismo a mustra un crecemento fuerte. E entrada di turismo, of miho conoci como
“Tourism Receipts”, a subi cu un promedio anual di 10%. E cantidad di bishitante cu ta keda tambe a
crece na un averahe di 11% anualmente. E entrada pa camber disponibel, conoci como “Revenue per
Available Room” (RevPAR), a subi cu un averahe di 11% tur aña. E yegada di e bishitantenan di crucero a
mustra un indice di crecemento anual cu un promedio di 23%.
Si analisa resultadonan di aña 2024 compara cu aña 2011, ora A.T.A. a bira un entidad independiente den
e esfera publico, por nota cu “Tourism Receipts” a aumenta cu 111%, yegada di bishitante a aumenta cu
64%, “RevPAR” a crece cu 104%, mientras cu yegada di turismo crucero a crece cu 50%. E cifranan aki ta
subraya e exito y desaroyo sostenibel di e sector turistico di Aruba, desde cu a funda A.T.A. SG.
A.T.A. ta pone hopi enfasis riba e modelo di “High Value-Low Impact”, un balans entre, di un banda
aumenta e balor economico di e bishitante y na otro banda posiciona Aruba como un pais desea y
sostenibel. E meta ta pa aumenta entrada pa medio di calidad di turismo en bes di cantidad.
Segun World Travel and Tourism Council (WTTC), ta proyecta cu e contribucion total di biahe y turismo na
GDP di Aruba lo alcansa 74% pa aña 2024.